VIDEO. ZF Digital Summit 2022. Gabriel Zgunea, CEO, Corporate… Intelligence Agency: În România, cel mai des întâlnit tip de fraudă este cel al corupţiei private, care este întâlnit în toate domeniile, mai ales în zona de achiziţii

VIDEO. ZF Digital Summit 2022. Gabriel Zgunea, CEO, Corporate Intelligence Agency: În România, cel mai des întâlnit tip de fraudă este cel al corupţiei private, care este întâlnit în toate domeniile, mai ales în zona de achiziţii
5–6 minutes

Autor: Alexandra Cepăreanu 29.01.2023

♦ „Nu cred că digitalizarea va duce la eliminarea factorului uman din cadrul investigaţiilor“.

Digitalizarea şi transformarea digitală nu vor elimina facto­rul uman din cadrul inves­tigaţiilor de fraudă din interiorul companiilor, a spus în cadrul evenimentului ZF Digital Summit 2022, care a avut loc în noiembrie anul trecut, Gabriel Zgunea, CEO al Corporate Intelligence Agency, care se ocupă cu identificarea şi docu­mentarea fraudelor în companii.

„Nu cred că digitalizarea va duce la eliminarea factorului uman din cadrul investigaţiilor pentru că ele trebuie analizate tot de un factor uman“, a spus Gabriel Zgunea.

De asemenea, în România, cel mai des întâlnit tip de fraudă este cel al corupţiei private, care este întâlnit în toate domeniile, pe locul al doilea este sustragerea de bunuri şi sume de bani din companie, iar pe al treilea loc este frauda la scară largă, a mai spus Gabriel Zgunea.

„În România, cel mai des întâlnit tip de fraudă este cel al corupţiei pri­vate, care este întâlnit în toate dome­niile, mai ales în zona de achiziţii de orice fel, dar nu numai. Al doilea tip de fraudă foarte întâlnit este sustra­gerea de bunuri şi sume de bani din companie. Cea de-a treia modalitate de fraudă este large scale fraud (frau­da la scară largă), care se întâm­plă cel mai des în domeniul de logistică, spa­ţii de depozitarea sau activităţi de pro­ducţie. Aici, din cauza opor­tu­ni­tăţilor, aproape fiecare pleacă cu câte ceva acasă“, a spus Gabriel Zgunea.

El a explicat că există trei elemente care stau la baza producerii unei fraude în interiorul unei companii, acestea fiind presiunea financiară sau dorinţa de îmbogăţire rapidă, justificarea şi oportunitatea.

„Primul pas în comiterea unei fraude este pre­siu­nea, al doilea pas este raţionalizarea, când an­ga­jatul companiei începe să considere că merită şi nu este nicio problemă să facă asta. Poate a fost plătit prea puţin şi consideră că merită mai mult sau are pur şi simplu acea presiune şi are nevoie de bani.“

„Cel de-al treilea element al triunghiului fraudei este oportunitatea. Oportunitatea este singurul element care poate fi controlat de angajator şi companie. Dacă oportunitatea nu există, degeaba există presiune şi raţionalizare din partea angajatului.“

În prezent, companiile active pe piaţa din România care utilizează serviciile oferite de Corporate Intelligence Agency sunt de dimensiuni mari, astfel că segmentul firmelor mici şi mijlocii este „descoperit“ în faţa fraudelor.

„Companiile care utilizează serviciile noastre sunt corporaţii, nu sunt companii antreprenoriale. Vorbim de fonduri de investiţii, jucători mari din domenii precum retail, IT&C, tehnologie, oil and gas. Aproape toţi clienţii noştri sunt în top 10 sau 15 pe industriile lor.“

Gabriel Zgunea a menţionat că una dintre problemele identificate la nivel naţional este faptul că în România nu există neapărat o cultură a identificării fraudelor din interiorul companiilor.

„Spre exemplu, în România, nu există o verificare, nu există o cultură de regulă în ceea ce priveşte frauda, din varii motive. Iar acest aspect duce la oportunitatea fraudelor de a avea loc în cadrul companiei.“

Compania de management al riscului din mediul de afaceri Corporate Intelligence Agency, înfiinţată în 2015, raporta la finalul anului 2021, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de peste 2,2 mil. lei – plus 26% faţă de anul precedent – şi un profit net de peste 1,1 mil. lei – în scădere cu aproape 8% comparativ cu 2020.

Ce a mai spus Gabriel Zgunea

Corporate Inteligence Agency a luat fiinţă în anul 2015, având ca scop furnizarea de servicii de intelligence către mediul privat, adaptate mediului privat. Având în vedere că piaţa era şi încă este relativ la început, creşterea a fost una semnificativă, cu aproape dublare an de an a cifrei de afaceri, mai puţin în perioada pandemiei.

Este o discuţie foarte lungă despre ce determină un angajat să comită o fraudă. În această industrie există un triunghi al fraudei care ne prezintă următoarele aspecte: ca să existe o fraudă, în primul rând trebuie să existe presiune, motivaţie sau înclinaţie.